Avertisment: Lectura pentru copii!
Stimate copil,
Trebuie sa stii de pe acum ca omenirea are nevoie de alegorii ca sa digere adevarul, ca de o gura de lapte dupa cornulet.
Stimate Dumnezeu,
imi cer scuze pentru raspunsul intarziat... Facerea a fost un mesaj foarte interesant... abia acum am reusit sa-l traduc. Fa ca aceasta traducere sa ajunga acolo trebuie, daca trebuie.
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
La inceput a fost Oglinda... Adam si Eva au spart-o si ei, care odata erau dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, s-au fragmentat neincetat de atunci...
Noi si Lumea pe care o cunoastem, ne-am nascut cand parintii nostri au mai faramitat o data ciobul de oglinda mostenit de la parintii lor; doar asa puteau sa ne aduca aici. Din cauza vechimii si a nenumaratelor faramitari, oglinda ne proiecteaza ca pe niste agricultori diformi pe un lot de Pamant arat. Acest lot este o bucata dintr-un lot mai mare, care dupa nasterea noastra a devenit captiv si el, odata cu noi, in ciob. Recolta finala e menita sa intregeasca Totul asa cum a fost, inainte ca Adam si Eva sa-si fi faramitat chipul si asemanarea. Dumnezeu, inainte de-a le faramita oglinda, le-a lasat invatatura prin care puteau sa o refaca si sa se intoarca in Paradis, daca ei, sau urmasii lor, se vor fi dovedit vrednici de intelegerea ei.
Ne-a pedepsit totusi dandu-ne o mana, slaba, care stie doar sa sadeasca, iar cealalta, puternica, care stie doar sa culeaga. Cu mana slaba, care stie sa sadeasca, ni s-a dat un sac care continea semintele Intregului si indemnul sa aruncam cate o boaba, cand si acolo unde trebuie.
In mana puternica ni s-a dat o copie a cartii continand invataturile menite sa ne lumineze ca sa repotrivim fiecare bucatica rodita din seminte; la sfarsit, va trebui sa putem reintregi oglinda din aceste franturi, iar ultimul ciob sa fim noi insine.
Doar asa putem sa eliberam sufletul nostru care, reflectandu-se in oglinda intreaga, prin procesul invers, se va putea intoarce din faramele lui, inapoi in forma lui intreaga si pura, acolo de unde a venit. Asta e sansa pe care Dumnezeu le-a dat-o primilor oameni, dar acestia au esuat, cautand mereu sa-si inmulteasca urmasii. Sperau ca ei vor duce la bun sfarsit recolta, dar cu cat au esuat mai multi, cu atat au aparut mai multe cioburi si misiunea de reconstructie a devenit tot mai grea.
Problema e ca Diavolul (DA, EL!!) vrea sa-si creeze o oglinda a lui si are nevoie de sufletele noastre cat mai marunte. Asa ca de la inceput, vrea sa ne insele, convingandu-ne sa renuntam la o mare parte din seminte pentru ca povara pentru mana slaba sa ne fie mai usoara. Apoi, cand incepem sa semanam ce ne-a ramas, ne indeamna sa sadim cu mana slaba seminte multe si pretioase in locuri care nu sunt fertile, iar odata ajunsi la pamantul roditor, ne indeamna sa trecem repede, fara sa lasam nimic din sac. Pentru fiecare povata, pretinde cate o pagina din cartea noastra, avand grija sa ne ia de fiecare data paginile potrivite pentru ceea ce mai avem in sac. Aceasta infamie, copii, trebuie inteleasa cat mai repede, altfel mana slaba va continua sa risipeasca toate semintele, chinuita de greutatea lor, iar mana puternica, amagita de promisiunile Diavolului, va rupe pagina dupa pagina si se va atrofia asteptand sa culeaga roadele care nu mai apar.
Cu cat vom invata mai tarziu sa citim semnele si cum trebuie sa ne sadim semintele, cu atat mainii culegatoare ii va fi mai greu sa ne ajute, pentru ca timpul o va face din ce in ce mai lenesa, mai neindemanatica si mai lipsita de incredere.
E normal ca unii oameni sa-si ia viata(la propriu sau la figurat) cand inteleg ca nu mai au decat cateva pagini din carte, niciuna folositoare pentru semintele ramase in sacul lor, ca mana slaba a inceput sa presare otrava in loc de seminte, ca mana puternica le da palme si pumni de repros si cand ratiunea le spune ca nu vor reusi niciodata sa intregeasca oglinda. Mai mult: Diavolul le sopteste ca orice reconstructie partiala va fi daramata, ca eforturile viitoare sunt zadarnice si ca sansele de reusita ale misiunii cresc odata cu numarul urmasilor pentru ca va reusi sa-si creeze propria oglinda din praful oglinzii omenirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu