"Momentul prezent este cel mai greu de trecut pentru ca e o poarta in viitor" isi ingana un elecrton din mine. Vedea protonii apropiindu-se si strangand cercul in jurul lui, toti cu masca lui Thor pe fata, unii cu topoare electrice, altii cu torte electrizate; vroia sa fuga strigand dar era pironit si mut de spaima; nu stia in ce teritoriu se ratacise, dar cand hotarase sa paseasca acolo, i se paru ca patrunde intr-un spatiu fascinant ce era incarcat de mult mister si-i punea la incercare curajul, ii trezea simturi nebanuite; nu vazuse culori pana atunci si toti ai lui spuneau ca ele sunt o legenda de dincolo de sarma electrica si ghipmata care delimita clar teritoriile.
Fusese crescut si actiona intr-un singur fel: in sfantul spirit negativ, care l-a invatat ca toate culorile sunt iluzii, ca niciun alt electron, proton sau chiar neutron nu este bine intentionat fara vreun interes meschin, ca doar ionii negativi au sens, ca atomismul va sfarsi inecandu-se in sine, ca pluritatea sistemelor de valori este de neconceput si era pedepsita grav de institutiile de cult scolastic, ce promovau pe langa invataturile lui Leucip si Democrit si ideea ca electronii s-au nascut din atom si si-au castigat independenta fata de protoni. Parintii spirituali ai acesteor institutii scolastice, se succedau ereditar, cei de azi erau descendentii unor familii care isi pierdeau radacinile in negurile istoriei; toate referintele cu trimitere la evenimente, personaje, procese si transformari anterioare erau legate imuabil de lecturile obligatorii care trebuiau recitate de 5 ori pe zi; pentru cei fara carte, trebuiau ascultate: cand se trezeau dimineata, inainte de micul dejun, inainte de pranz, inainte de cina si inainte de culcare.
Pentru unii exista cartea "Suprematia ionului negativ", iar pentru ceilalti caseta cu acelasi nume. Dupa fiecare lectura, primeau un cod care le permitea sa intre in a doua etapa a zilei; nimeni, oricat de lenes, nu rezista mai mult de ora cinei fara sa citeasca ori sa asculte... altfel statea tintuit in pat, izolat si neinlantuit de comunitate in nicio activitate a zilei. El insusi, auzise doar de un var de-al lui care fusese supus unei asemenea cazne si care fusese atat de traumatizat de experienta incat fusese la un pas de a-si pierde incarcatura electrica... Nici nu indraznea sa-si imagineze ce i s-ar putea intampla daca ai lui ar fi descoperit ca a cutezat sa patrunda in acest taram.
Acum, cand Ionii pozitivi se apropiau tot mai mult, incerca sa-si aminteasca invataturile din cartea pe care o invatase deja pe de rost, el fiind deja trecut de adolescenta.
"cand gheara protonilor lacomi ti se va propti in gat,
ca sa-ti bage serul hulpav de pozitivism urat,
tu ramai loial Ideii, Ionului cel Negativ
Caci el te-a ales ostas, nicidecum fara motiv
Arma ta, electric sfanta, n-o preda-n dezamorsare,
Nu iti rataci speranta, negativa ti-e salvarea!"
Stia ca timpul este scurt; invatase de la un maestru ca negativismul poate fi chemat dincolo de orice viteza cu puterea gandului. Fusese atent si fascinat de poveste, dar nu incercase niciodata sa faca asta... protonii se apropiau tot mai mult...
