lumea si eu odata cu ea

De la inceputurile mele, cand gandurile si perceptiile imi erau inca in faza de incoltire, m-am ferit sa fiu contemporan cu lumea. Cartile de istorie, mitologie, respectiv pozele lor- copil fiind, ma ademeneau intr-un spatiu fascinant ce nu putea fi egalat vreodata de sumbrul blocurilor in jurul carora fugeam pana cand ameteam si, fara sa stiu, flirtam cu ideea de Vesnica Reintoarcere.

Duminica

Dupa-amiaza stapanea intre zori si asfintit,
Aruncandu-si clipe calde pe Pamantul neumbrit;
Oamenii-si tarau agale, pasii prin sageti de soare,
Intrebandu-se nauci tolba lui cat e de mare...
Arcasii le raspundeau, intinzand coarda mereu,
Coplesindu-i ne-ncetat cum le-ordona Prometeu.
Scurs in unde de lumina ce izbeau din nesfarsit,
Varful acului de foc, se-nneca tacut, grabit...

Pe o banca-n casa verde, unde clipele se-opresc,
Unde cauta-adapost, cei fara de chip lumesc,
Fericirea e semeata si umbla cu pas agale,
Existentei sale-acolo, nimeni nu ii da crezare;
Eu sub scutul de coroana al copacilor martiri,
Ma hranesc pe-ascuns cu seva picurand din nemuriri...

Dependenta

Fara multe dependente ti-ai crea una singura, mult mai puternica, aceea fiind capabila sa activeze toate ticaloseniile pe care le tii ascunse in tine. Scopul ultim este fericirea, care nu poate sa nu depinda de viciu. Ele(viciul si fericirea) se asimileaza reciproc, se mangaie mutual, se joaca in tine si te fac sa fii ce esti, blocat dar totusi liber, ingradit, dar totusi cu infinite posibilitati, limitat dar fara margini.

Din clipa care urmeaza in fiecare clipa poti sa alegi n variante de valorificare, fiecare vital importante pentru cursul viitor al existentei tale, dar nefiind in stare de dedublare sau de transcendenta in realitati paralele esti silit sa alegi doar o poarta. Ai multe chei la tine, sunt porti ce pot fi deschise cu ele. Si unele porti ascund sertare cu alte seturi de chei si apoi tot mai multe alte porti care asteapta sa iti dea tot mai multe alte variante. Cand te bati, pierzi sau castigi, atunci cand incerci, reusesti sau renunti, cand iti propui pot sa-ti impui. Traseul tau prin viata poate fi ascendent, liniar, regresiv; poate fi reprezentat printr-un grafic matematic, dar daca pana la urma va conta doar metafizica, tu de fapt pentru ce te zbati? Poti sa devii moral sau imoral in urma unor experiente de viata? Atingi apogeul material si apoi incerci sa-l atingi si pe cel spiritual. Cu capul sus te vei privi in oglinda si te vei vedea plin de riduri, aproape de moarte…Hmm! ‘’Ma bucur c-am trait asa cum am trait’’ vei spune fara sa fi cunoscut alte mistere ale vietii.

Nu as vrea sa vorbesc despre viata, durere, bucurie, iubire reducandu-le la tine sau la mine. Sunt mult prea pestrite si iau mult prea multe forme incat sa cred ca putem fi macar un exemplu stangaci al intruparii lor... si totusi ele exista in deplinatate...