marți, 23 decembrie 2014

Necalit(ati)


Mila e pentru multi o metoda eficienta de-a evita empatia. O scurtatura mai putin neplacuta inspre "bunatate"... Ca si "puterea" de-a ierta, provine exclusiv dintr-un reflex imaginativ prin care reusesti sa te vezi la fel de slab sau nenorocit ca individul pe care-l ierti sau compatimesti... Or fi virtuti?

joi, 18 decembrie 2014

Consum

Ti-am uns o felie din viata pe paine,
Am intins-o putin, zi dupa zi,
N-am folosit vreun condiment anume,
Si am decis mai apoi s-o dam unui caine, mai stii?

Cutite zimtate ce taie felii,
Fac painea truncata, mereu tot mai mica,
Doar cainii cei lacomi se-ngrasa mereu,
Si vietile-ntinse pe paine dumnica.

Ieri, cand ai sunat, faceam o disectie,
De-aia-auzeai scheaunaturi de fundal,
Nedigerate felii intindeam la uscat
Cleioasele saptamani si minute picurau... atemporal

Eram tintuit de podea, cu talpile goale, lipite,
Si palmele nude se cleiau catingan,
De tample cu varful, de barba cu podul,
Aievea-auzeam aplauze din subteran

miercuri, 5 noiembrie 2014

Putere peste slabiciunie

De ce este interzisa cartea "Mein Kampf" sau de ce este lumea inca impinsa sa asocieze ceva "machiavelic" cu raul sau chiar diavolescul?

Publicul primei carti ar putea sa observe faptul ca Adolf prevestea politica de azi, sau cel putin mecanismele prin care clasa politica i-a redus la tacere pe cei care ar fi avut un cuvant. 
In mein Kampf, autorul vorbeste despre intelectuali si "dastepti" care ar putea sa vada o hiba cu programul lui politic. Pe acestia ii anunta ca nu vor avea nicio sansa in fata puhoiului indoctrinat. Si le da doua variante: fie te alaturi, fie taci in ma-ta si te dai la o parte! Iar daca nu te dai la o parte, vei fi calcat in picioare de copitele turmei, care vine in viteza si-ti sparge ochelarii. 

Publicul celei de-a doua carti - anume "Principele - Machiavelli", ar putea sa inteleaga ceva mai bine calculele reci care stau la baza realpolitik-ului. Ce inseamna de fapt masele, cum sa schimbi jugul, cand e momentul sa oferi recompense sau sa iei drepturi. Clasa politica, fie ea si primitiva, are la baza o oarecare stiinta, evolueaza, face descoperiri si are revelatii la fiecare mandat si in fiecare campanie, in timp ce entitatea careia i se "adreseaza", ramane o masa amorfa care spera consecvent la "mai bine, mai mult, mai frumos" si primeste imprumut un telescop sau periscop, sau pai de respiro din mocirla, dupa caz, in fiecare campanie. 

In contextul politic de azi, ce isi doresc de fapt carcotasii pe care autorul primei carti ii avertiza sa stea deoparte si sa nu comenteze? Si daca isi doresc ceva, de ce nu joaca jocul cum trebuie?

duminică, 26 octombrie 2014

Un om schimbat


Intr-o zi, au venit la usa dormitorului sau si i-au spus ca trebuie sa-si aleaga un numar si o forma, alta decat cea rotunda.
I se daduse sugestia sa aleaga 1-patrat, dar ca, bineinteles, avea voie sa schimbe valoarea in functie de numarul de adepti pe care se obliga sa-i racoleze.
Forma niciunuia nu putea sa fie insa cea Rotunda.

La nivel de individ, cele mai indicate forme erau triunghiurile cu unghi optuz, patratele si paralelipipedele, iar odata ce subiectul racola primii 3 adepti, o noua forma - cea piramidala - putea fi adaugata la colimatorul de preferinte. Celalate forme, precum penta, hexa, octo - gonul, conul sau trapezul, puteau fi alocate doar dupa cateva luni de antrenament asiduu fizic, respectiv intelectual si doar in cazul in care, in urma dezbaterilor si analizelor, cei de la sediul central ajungeau la concluzia ca toate criteriile sunt indeplinite.

"Poftim? Cine sunteti dumneavoastra si cum ati ajuns aici?", intreba fostul om, buimacit inca de somn.

Cei doi, se privira unul pe altul, cu bunavointa si amabilitate, invitandu-se reciproc sa repete discursul si parand ca-si refuza placerea in favoarea celuilalt. In cele din urma, coplesit de politetea celui de-al doilea, primul spuse:

"Trebuie sa fi schimbat. De acum, vei fi identificat cu o forma si un numar. Ti se ofera din oficiu forma patrata si cifra unu.Te vei numi 1 - Patrat"

"Ce aberatii mai sunt si astea? Cum sa ma schimbati pe mine intr-un forma sau un numar? Doar sunt un om...", spuse fostul om.

Cand cei doi il dusera in fata oglinzii, fostul om se identifica ingrozit intr-un patrat in care era unu...

"Daca toti v-ati privi in oglinda in acelasi timp, ati intelege de ce nu puteti fi rotunzi..." ii raspunse al doilea

Cateva luni mai tarziu, dupa ce ii racolase pe multi altii in sistemul formelor si numerelor, cererea pentru schimbarea formei in 1 - triunghi ii fu acceptata si reusi sa se asocieze cu alti trei 1 - triunghi ca sa formeze o piramida a carui baza fusese nominalizat sa fie chiar el.

Relatia cu cei trei 1 - triunghi nu merse insa asa cum sperase si nu trecu mult timp pana sa realizeze ca toate deciziile se luau la varf. Ceruse desprinderea de sistemul piramidal si i se aproba sa redevina 1 - triunghi, ba chiar reusi sa obtina o prelungire a unei laturi si sa devina isoscel.

Solitudinea i se transforma insa in singuratate si nu trecu mult timp pana cand incepu sa inchirieze filme deocheate, in care semeni de-ai lui se impreunau in forma stelei lui David.

 Oricare ar fi fost destinatia lui, trebuia mereu sa treaca peste coduri de bare. Ca sa-si cumpere mancare, la spital, chiar la plimbare, la spectacole, la mare, la aeroport, la soare, chiar sa cumpere o floare... El era doar 1 - triunghi ce trebuia sa treaca peste multe covoare cu coduri de bare.

Tarziu, foarte tarziu, cand unghiurile aproape ca i se tocisera de tot, intelesese ca triunghiurile si toate celelalte forme pe care le luase de-a lungul timpului, nu fusesera nimic altceva decat segmente din acelasi cerc care ii inghitea pe toti. 1 cate 1...

Cand cei doi se intoarsera la usa dormitorului sau si-l vazura la fel de intins in forma de linie, se uitara mirati unul la celalalt si-si spusera la unison : "L-am pierdut?!"


marți, 22 iulie 2014

Ciocolata discordiei


Cand a cazut prima bucatica de ciocolata pe jos, furnica Antonia era foarte mica. Isi petrecuse primele 4 zile in musuroi si gustase numai din grauntele si firimiturile de paine sau cozonac pe care le adusera muncitorii.
In a cincea zi, cand iesise pentru prima oara afara, intamplarea facu sa fie la locul si momentul potrivit pentru a gusta, ceea ce avea sa devina cel mai mare blestem pentru musuroiul ei.

N-avea de unde sa stie ca razboiul va urma la scurt timp. Nici nu banuia cat de mult i se vor schimba sentimentele fata de acel baietel neglijent si neindemanatic care nu avuse grija de ciocolata lui. Ajunsese sa-l urasca nu numai pe el, dar si pe maica-sa, pentru ca aceasta ii lovise mana cand baietelul vruse sa isi ridice ciocolata de jos. 

Antonia urma sa-si aminteasca intreaga viata, ce senzatie o incercase cand, in acea zi de Septembrie, a urcat pe enormul bloc ciocolatiu si a gustat pentru prima oara din el. O facuse din curiozitatea naiva a copilariei... Dupa ce o incerca, o lacomie, pe care stiuse de pe atunci ca nu va reusi s-o controleze, puse stapanire pe ea.

Doua zile mai tarziu, in timp ce rupea capul unui soldat, si simti pentru a mia oara acidul formic al unui semen, isi dadu seama cat de ironic e sa guste atat de mult amar, pentru un bloc de ciocolata ce era acum pe jumatate consumat. Si cat de dulce fusese de fapt pacea...
Se pozitiona apoi, impreuna cu alti 850 soldati formicizi, ca sa apere ce mai ramasese din fatada estica a blocului de ciocolata, care suferise cel mai indarjit atac din partea musuroiului vecin.

La sfarsitul zilei de conflict, trupurile furnicilor cazute numarau aproape de zece mii. Furnicile canibale, viespile, paianjenii si vrabiile mai rareau din numarul victimelor, ingramadite unele peste altele pe o suprafata de sute de picioare.

"Copil nemernic!" urla Antonia, gustand din ciocolata ca sa scape de gustul amar al semenilor. 

duminică, 20 iulie 2014

Iubirea pierderii de timp

In ultimii 5 ani, am avut timp...
Domnilor care ii judecati pe cei care au timp si nu fac nimic concret cu el: sa va bagati pula in ma-ta!
Nu-i oare cel cu timpul pierdut responsabil de moartea si amintirile lui?

miercuri, 16 iulie 2014

Nedistractie placuta!


A ura cuiva "distractie placuta", are pentru mine, o conotatie neplacuta... pentru ca presupune doua aspecte nedemne:
1. celui caruia ii urezi "distractie placuta", ii doresti de fapt sa-si uite interesele in favoarea frivolitatilor.
2. capacitatea de concentrare nu e oare o calitate? Si poate distractia sa fie un prieten al ei?

Se poate ca in cazul unora, adanciti int-o munca jegoasa si alte activitati depresive, o evadare din capul lor sa fie benefica si chiar indicata. Dar presupune ca toti sunt la fel de putin creativi sau capabili de a realiza ceva in timpul liber, "nedistrati"...

duminică, 8 iunie 2014

carti retrograde

Daca deja ai citit Magicianul - de John Fowls, nu mai citi Luni de Fiere de Pascal Bruckner 
Daca deja ai citit Asa grait-a Zarathustra - Nietzsche, nu mai citi Siddhartha - Herman Hesse 
Daca deja ai citit Faust -Goethe , nu mai citi Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu
Daca deja ai citit Madame Bovary, Flaubert, nu mai citi Balzac - Femeia la 30 de ani
Daca deja ai citit Iliada-Homer, nu mai trebuie sa citesti alte epopee
Daca deja ai citit Infernul-Dante,  n-ar mai trebui sa-ti fie frica de amenintarile cu iadul ale preotilor.

duminică, 6 aprilie 2014

Play


I heard Happiness had died and I went looking for its corpse
When I found her; she had already been desecrated by sages
Who were extracting their tequila worms from her rotting flesh.
She had been buried not too deep and not too far from my abode
Even had a gravestone, underneath her head... a resting pillow
As the sages turned her 'round, I could see on it, the clear drawings of her fate
"Here I laid resting and hopeful, that your kin will come embrace me
Before I could count the time's end, underneath our playing grounds
Hide and Seek,was my fair game, but your clueless steps,
Were treading in the circles which marked my tomb"

miercuri, 2 aprilie 2014

Judecand fara Drept II

Libertate cu un asterix - Play more, anything else, less





M-as simti neindreptatit daca lumea m-ar judeca mai putin sever decat o fac eu...

Stii cum arata un "shit-bug"?

https://www.youtube.com/watch?v=t4GIMjCSlR4

Cam tot asa arata si apologetii ipocriti ai societatii mercantile. Cei care musca imediat momeala si valideaza campaniile de consum, cei carora li se inventeaza atat de usor nevoi si preiau aceste nevoi ca si parte a "culturii" cu care isi hranesc urmasii, cei carora le poti accesa si schimba credinta foarte usor, deoarece plutesc la suprafata notiunilor, precum un starv care curge de nicaieri inspre Nimic

Altii traiesc ca niste firicele de nisip intr-o clepsidra, asteptand sa ajunga "dincolo", speriati de caderea stramosilor cu care se asemana in trup si suflet, iar anxietatea le este alimentata si de parerea intransigenta ca potentialul ireversibilelor clipe s-a dus, s-a dus, s-a dus...









Cu alte cuvinte, niste bovine hipnotizate, paralizate pe o banda rulanta, ce duce inspre o roata zimtata.





Mai sunt si cei care au fost impinsi de pe creasta in interiorul unui bulgare de zapada si care se dau de-a dura in sunetul unei melodii unice, deci perfecta, pe care o aud doar ei si in functie de care incearca sa-si controleze ritmul salturilor si traseul. S-ar putea ca bulgarele sa se izbeasca de ceva in drumul lui, sau             ajungand jos, sa fie topit de soarele primavaratic, iar locuitorul va pieri si el. amintindu- si cu drag de               calatorie si stiind ca odata si odata, va ninge iar...

miercuri, 19 martie 2014

Judecand fara Drept



 Multi dintre voi, cei care ii cititi pe clasici si va pierdeti uneori luni din viata ca sa il rasfoiti si sa-l intelegeti pe un oarecare Homer, o faceti cu teama(sau speranta?) nedeclarata de-a sfarsi intr-o cocina de intelectuali betivi, care isi reazama antebratele pe umerii cate unui confrate si caruia, privindu-l patetic in ochi, ii declara: "lumea asta idioata n-a fost pregatita pentru unul ca tine"

   Dar pana atunci, sangele ce va zvacneste prin aorte este hranit de grandoarea povestilor din acele vremuri apuse, unde va imaginati ca va este de fapt locul. A intretine aceasta iluzie echivaleaza cu puterea de-a zugravi un strat rosu purpuriu peste griul descumpanirii; si ce calduroasa este patura care se coaguleaza! Unduitoare si mangaitoare, vibreaza de viata netraita (deci absoluta) si cocheteaza cu idei de esenta pura, in asa masura incat devine foarte imbietoare pentru orice curios, desi nu si pentru orice friguros.

   Sunt unele cuvinte care pot fi descalcite doar de sub o asemenea patura si sunt unele trairi ale caror simplitate poate fi simtita doar cand dai aceasta patura la o parte;cum exista pe lumea asta oameni care ar putea sa-ti inteleaga cu ratiunea lor toate cuvintele pe care le spui, dar nu-ti accepta comportamentul si exista oameni in prezenta carora n-ai simti nevoia sa-ti cenzurezi vreun gest, dar care nu sunt capabili sa-ti digere vreo idee mai complexa. Tu pe care ii vrei in preajma? - daca nu cumva pe cineva care sa indeplineasca ambele caracteristici...





sâmbătă, 11 ianuarie 2014

the # button

He was just typing a regular message to a regular person whom he didn't want to call, when he accidentally pressed the # button. "F...ing hell!" he said.

In an instant there was a screeching of a tyre and a fuel truck was sliding sideways into a tree. Because of a smoker who had thrown her cigarette on the street without putting it out, the fuel tank caught fire and a thundering, violent, explosion projected the passers by, dead and injured to the ground, lighting up the trees and cars around. The driver was heard screaming for the first few seconds, but the cry eventually stopped and was replaced by the sound of the flames gnawing greedily at everything around. A few squirrels caught fire and started running around and then falling burnt to the ground. One of them had time to run directly through an opened window on the ground floor of a building, lighting up the curtains which spread the fire all through the apartment. It was a messy room, with clothes thrown all around, so everything lit very fast. A few minutes later, there was another huge explosion, because of the gas pipe which was accidentally hit with the axe by the tenant who had tried to crack the burning door opened. From the third floor, an old couple jumped out of the window with the intention of landing on a tree, but they missed its branches and broke their necks instead. The horrified crowd rushed to their aid, but then other people from the burning building were pouring down to the pavement, making it very dangerous to approach the corpses.

When he snapped out of his amazement at the scene, he checked his phone again and instead of the # button, was a miniature face of the devil.

marți, 7 ianuarie 2014

Ferma animalelor ferme

Daca ar fi sa lucrezi la o enciclopedie in care sa faci o ierarhie a valorii fiecarei forme de viata de pe Pamant te-ai confrunta cu cateva riscuri majore : ai parea nazist, n-ai avea reflexe destule sa te feresti de "pietrele" oamenilor de bun simt (sau mai degraba simt comun, pentru cine face diferenta) si daca ti-ar publica cineva enciclopedia, oprobiul public v-ar fixa trupurile pe o tabla de dartz; si tie si editurii. O mare parte a comunitatii indignate, ar fi invitata sa va bata ritmuri cu creioane peste testicule.
Prin urmare, de dragul cititorului modern ce nu are rabdare, aceasta nu va fi o enciclopedie, ci o insinuare trebnica si mernica.

In imensa ograda a naturii, am inceput toti unicelulari, iar unii au ramas de miliarde de ani unicelulari.
Formele de viata care s-au dezvoltat, au facut-o cu speranta de-a manca mai mult si mai eficient.
In acest sens si-au dezvoltat abilitati proprii, fie de-a mesteca iarba, fie alte animale.
Mai tarziu, cea mai talentata dintre specii a inventat modalitati de-a domina restul speciilor.
Dupa ce au reusit sa-si domine toate fiintele din mediul inconjurator, nu mai era altceva de facut decat a-i supune pe cei din propria specie.
Uneltele de control au fost si sunt, forta bruta, armele si frica.
In cazul speciei umane, frica si lipsa de scop puternic, tine locul grajdului/cotetzului, precum un perimetru invizibil pe care cei mai puternici au devenit de-a lungul timpului tot mai talentati in a-l trasa.

Pentru cei cu adevarat puternici, toti restul sunt niste animale de sacrificiu, fie ca sunt pui crescuti in juma de metru patrat, fie in garsoniera. Si poate ca acei carora le sunt (s)mulse resursele si sunt obligati sa se consume intr-un spatiu sufocant, au o justificare nemaipomenita de-a dezvolta subliminal o empatie fata de formele de viata din grajduri si coteturi, carora viata le este curmata pentru a satisface lacomia fermierilor.