Tratament

Într-un sat de munte izolat, doctorul tocmai isi terminase vizita trimestrială, care avea ca scop monitorizarea sănătății comunității din regiune. Ca și în celelalte rânduri, doctorul ii chemase pe săteni la consultații in biroul lui permanent din căminul cultural. Rând pe rând, sătenii intrau și ieșeau pe ușă, se ridicau și se așezau pe canapeaua din sala de așteptare. Dupa numeroasele consultații, doctorul Pripescu a organizat, ca întotdeauna o sesiune de întrebări și răspunsuri cu noul primar, viceprimarul și secretara. Viceprimarul ocupase această funcție de mai bine de 15 ani și văzuse 5 primari, dintre care cu 4 avusese relații foarte benefice. Acest al cincilea era ceva mai diferit.. un inginer agronom, care in mai puțin de o lună, reziliase 3 contracte, venise cu idei pentru un sistem de irigații, se întâlnea aproape zilnic cu sătenii ca să discute problemele comunității.

De la pupitrul de pe scena caminului cultural, in halatul lui alb și stetoscopul in jurul gâtului, doctorul se adresa celor 3 spectatori îmbrăcați în haine de sărbătoare. 

"Stimați săteni, astăzi am avut o zi încărcată. Dar rezultatele sunt excelente. Am reușit să completăm 68 de fișe medicale, ne-am împrietenit și avem o idee mai bună asupra situației. Datele colectate vor fi centralizate la sfârșitul săptămânii și asta ne va ajuta să înțelegem tendința generală a evoluției lucrurilor în regiune. Va mulțumesc frumos pentru participare." 

Viceprimarul și secretara se ridicara să plece dar primarul, care era încă așezat pe scaunul dintre cei doi, îi prinse ferm de mâneci. Surprinși de inerție, ambii s-au reașezat cu o mică bufnitură. 

"Domnule Pripescu.." spuse primarul

"Doctor Pripescu" veni răspunsul imediat de la pupitru

"Doctor Pripescu.." reluă primarul

"Domnule Doctor Pripescu" completă doctorul. 

Puțin iritat, primarul se fâstâci pe scaun, îngână câteva cuvinte pe care nici cei doi vecini nu le deslușiră, apoi se ridică de pe scaun și se apropie de scenă. Își dădu repede seama că unghiul din care îl privea vorbitorul de la pupitru era în defavoarea lui, așa că făcu câțiva pași în spate. 

"Domnule Doctor Pripescu" spuse apoi primarul. "Înainte să plecați, as avea câteva întrebări" 

"Da, vă rog" 

"Care e rezultatul consultațiilor?" 

"Ah, nimic deosebit, situația este in parametrii normali" 

"Mie de exemplu nu mi-ați spus nimic.. nici măcar tensiunea.. dar celorlalți le-ați spus ceva?" 

"Păi eu sunt aici ca să colectez date.. pentru a trasa o imagine medicală mai clară pentru această regiune"

"Așa, deci ne căutați de păduchi ca să îi numărați cu ceva formulă in Excel. Dar o formulă pentru a ne scăpa de păduchi nu este?" 

Ușor amuzat, vorbitorul de la pupitru răspunse: 

"Hehe, noi nu folosim Excel. Avem software-uri mai avansate. Măsurăm tensiunea, prelevăm puțin sânge etc.dar e treaba software-ului să ne spună dacă e de bine sau de rău pentru regiune. "

"Păi până și eu știu că 100 cu 70 e o tensiune normală. A mea cât a fost?.. m-ați grăbit să ies și m-am gândit că îmi spuneți pe urmă" 

"Aș căuta în laptop, dar fișele sunt anonime.. ne interesează situația generală, parametrii in medie, înțelegeți? Dar desigur, dacă știți care e tensiunea optima, aveți posibilitatea să cumpărați un aparat de măsurat tensiunea și pentru acasă" 

"Numai vă supărați, dar atunci de ce avem nevoie de dumneavoastră?" 

Viceprimarul interveni ridicându-se și el: 

"Domnule Sebastian, doctorul vine de departe, are drumuri lungi.. poate ne trimite situația generală pe email. Aveți adresa noastră: primărie arond..." 

Primarul îl întrerupse: "D-le viceprimar, fie îmi spuneti Sebastian, fie Domnule Fălăuș, sau mai bine, ca să fim exacți: domnule primar, inginer agronom, Sebastian Fălăuș. I-am pus întrebarea domnului doctor Pripescu. Ma indoiesc ca sunteti chiar atat de sanatos incat sa nu vă intereseze răspunsul. Aveti si dumneavoastra o varsta.." 

Zambetul doctorului Pripescu se largi tot mai mult la auzul interventiei, iar la final nu se putu abtine si izbucni intr-un ras nazal, care fu intampinat imediat cu privirea glaciala a primarului. 

"Ce anume vi se pare amuzant? Unii oameni aici chiar au nevoie de ingrijire medicala. "

Doctorul reveni la o mina grava si raspunse: "Vad ca dumneavoastra sunteti foarte nou aici. Eu nu pentru asta vin la dumneavoastra. Daca vreti ingrijire medicala, va recomand si dumneavoastra si satenilor sa mergeti la clinica din cel mai apropiat oras." 

"Domnule doctor Pripescu.. vorbiti serios?!  Care clinica din care oras? Noi v-am organizat centru de experimente si colectare de date aici?! "
"Cam asa ceva, domnule primar, cam asa ceva.. De aceea zisesem mai devreme ca sunteti nou aici. Intelegerea noastra e din 2017 si organizatia noastra plateste pentru fiecare colectare de date."

"Aha, acum inteleg.. spuse primarul privindu-l sfidator pe viceprimar" Si doctori care vin sa lecuiasca oamenii aveti in organizatia dumneavoastra??

"Nu, noi doar colectam.." 

Primarul nu-i permise doctorului timp sa repete misiunea organizatiei si raspunse raspicat: 

"Dati-ne totusi ceva, ce spun datele astea? Copiii de exemplu, sunt sanatosi in general?" 
"Ah, da. Ceva despre copii pot sa va spun. Dar afirmatia e bazata pe datele culese in intreaga regiune, nu e neaparat relevanta pentru satul dumneavoastra: Copiii sufera de deficiente de vitamine si sunt in mare masura anemici." 
In acel moment, viceprimarul sari din scaun si batu o data din palme spunand: 
"Aha, deci asta puteti sa ne spuneti.. care ar fi cea mai bun leac pentru asta?"
Doctorul, putin speriat de reactia viceprimarului spuse: 
"Pai de obicei mai multe vitamine, cum ziceam. In special vitamina C.. de exemplu portocale, lamai. " 
"Multumim doctore, multumim!" raspunsse viceprimarul cu entuziasm.
Primarul, care asistase perplex la aceasta iesire neprovocata a subalternului sau, raspunse: 
"Domnule doctor Pripescu, considerati va rog anulata intelegerea pe care ati avut-o cu predecesorii mei. Ati avut si un oarecare contract?" 

"Da, v-am spus. Semnat in 2017. Avem un grant pe cercetare din care o parte o platim tuturor primariilor din regiune pentru a ne pune la dispozitie datele. Si oamenii au semnat cu totii. " 
"Nu ati spus un contract, ati spus o intelegere. Bine, orice ar fi reziliem in termenii stabiliti in acel contract. Multumesc, vom comunica pe emailul "primarie arond". Vom vedea ce au semnat oamenii.. Nu vreau sa va mai retin" Doctorul isi lua servieta si iesi salutand cu palaria. 

Secretara Elvira Stancu, orfana de tata, fusese recrutata pentru biroul primariei inca de pe bancile scolii, iar in 2019, dupa absolvirea liceului, viceprimarul o luase sub aripa lui protectoare. Fusese si ea rugata sa iasa, iar primarul si viceprimarul stateau acum unul langa altul, cot la cot pe scaunele din caminul cultural, privind pupitrul gol. Privirea primarului ramasese atintita inspre scena pe toata durata conversatiei de mai jos, initiata de viceprimarul Truncan:

"Domnule primar, e important sa avem un doctor sa vina sa faca consultatii. Unii oameni au nevoie de atentia unui om imbracat in halat alb, chiar daca nu are leacul la el. Dupa consultatii, impreuna cu fostul primar, le spuneam de care medicamente au nevoie si le si procuram pentru ei la un pret convenabil, intelegeti? Alea de tensiune sunt bune oricum pentru batrani, alea de digestie, la fel. Nu avem nevoie de experti ca sa ne spuna care sunt cele mai intalnite probleme, nu?"

Viceprimarul continua apoi pe un ton aproape soptit "Ati putea sa luati si dumneavoastra un procent din incasari, nu va intereseaza?"

"Ce varsta aveti dumneavoastra, domnule Truncan? 50 de ani? "

"52 la anu. V-as putea fi tata, domnule primar" spuse viceprimarul pe un ton jovial. 

"Si domnisoara Stancu mi-ar putea fi mama, nu-i asa? Domnule viceprimar, experienta mea in functie e foarte limitata, deci nu stiu care e procedura exacta. Dar imediat ce o voi afla, va concediez. Si pe dumneavoastra si pe prietena dumneavoastra, domnisoara Stancu."
Viceprimarul, vizibil afectat de cuvintele care ii fusesera adresate, raspunse cu un aparent calm: 
"Ce va face sa credeti ca sunt aici de 15 ani, domnule Fălăuș.. stiu sa gestionez situatii"
Spunand asta, viceprimarul Truncan se napusti asupra primarului inainte ca acesta sa poata reactiona si il asalta cu o ploaie de lovituri care nu incetara nici cand primarul Fălăuș isi pierduse cunostinta. 
Secretara, in urma instructiunilor primite de viceprimar, ii trimisese pe toti oamenii acasa. Ultimul plecase inainte cu cateva minute, iar cand Elvira Stancu intra in sala caminului cultural, viceprimarul se rasti la ea gafaind: 
"Du-te adu repede un sac!"

Sacul ce continea trupul primarului se rostogoli de pe bancheta din spate a masinii lui Truncan si se izbi de podea fiindca soferul fusese surprins de o groapa nou aparauta pe drumul dinspre podul de la marginea satului. Era noapte si viceprimarul mergea fara faruri; nu avea nevoie de ele, stiind drumul cu ochii inchisi. Pe bancheta din dreapta era Elvira Stancu, vizbil emotionata, incercand din greu sa ramana calma. Privea cand la sac, cand la oglinda retrovizoare, cand la Truncan, cand ma genunchii care ii tremurau. 
"Inca 2 minute, Elvira. Se termina povestea in curand."
Elvira nu putu sa spuna nimic, ramasese tacuta in masina si privea obsesiv la aceleasi repere de dinainte in exact aceiasi ordine: sacul, oglinda, Truncan si genunchii.. miscarile ei pareau teleghidate. 
Inainte ca viceprimarul sa il arunce pe Sebastian Falaus de pe pod, secretara reusise sa isi acopere ochii si sub protectia si intunericul din spatele celor doua palme, se auzi un tipat inabusit. Daca nu si-ar fi acoperit gura, probabil ca acesta ar fi fost cel mai puternic tipat pe care cineva l-ar fi scos in toata regiunea. 

Urmatoarea saptamana,  viceprimarul Truncan primi vizita politistilor care ii spusera ca primarul fusese gasit inecat in josul raului, la 2 km de sat. Socul viceprimarului paru atat de autentic incat Elvira Stancu se cutremura. Investigatia fusese inchisa, iar autopsia releva ca intr-adevar plamanii primarului fusesera plini de apa. Truncan convoca apoi o intalnire cu satenii si le dadu vestea care ii mahni pe multi carora noul primar le devenise foarte simpatic. In aceasi intalnire, satenii au mai aflat ca anemia este cea mai mare problema de sanatate pe care o au copiii si ca de acum inainte, o parte semnificativa din bugetul satului va fi folosita pentru a asigura distributia saptamanala de portocale si lamai. Acestea, le mai spuse Truncan, sunt cele mai bune solutii pentru a asigura necesarul de vitamia C in randul copiilor si pentru a combate anemia.In ziua in care firma contractata de Truncan isi incepuse livrarile, fusese numit un nou primar, care ulterior fusese arestat pentru delapidare de fonduri. Aceasta descoperire fusese facuta imediat dupa ce primarul le spuse satenilor ca si coacazele negre contin cantitati foarte mari de vitamina C.